„Dom’ profesor” ca formulă de adresare pentru un profesor de religie poate fi considerată ofensatoare? Deloc! Bineînţeles, dacă cel care o foloseşte mă convinge de intenţiile lui sincere de a afla informaţii.
Această întrebare mi-a fost adresată de un elev în drum spre casă. Părea sincer, aşa că i-am promis că o să-i dau un răspuns mai detaliat. Iată-l!
În primul rând, este important să înţelegem că postul nu este obligatoriu. Adică nimeni „nu trebuie” să postească, dacă nu vrea acest lucru.
Pe urmă, postul este mai mult decât o dietă care presupune abstinenţa de la alimente de origine animală. Pentru noi, cei de astăzi, este de ajuns să spui că nu trebuie să mănânci preparate din carne, lactate sau ouă şi deja apare ameţeala. Dar ameţeală, nu aşa! Păi, cum am putea noi, oamenii moderni, să trăim fără aripioarele picante de la KFC, fără hamburgeri de la McDonald’s şi fără alte „chestii” consacrate? Păi ce, mai suntem înapoiaţi ca cei dinaintea noastră, să ne dicteze vieţile nişte concepţii ale unor călugări din Evul Mediu?
Pe de altă parte, mai este o chestie foarte interesantă: dacă îţi place să nu mănânci carne şi eşti ahtiat după „buruieni”, postul, în varianta lui obişnuită, nu prea mai este…post! De ce? Pentru că postul presupune ideea de jertfă!
Da, asta este chestiunea de bază! Şi aici este deosebirea fundamentală faţă de o dietă propusă de nu ştiu ce specialist în nutriţie! Dacă nu ai convingerea că TU vrei să faci ceva pentru Dumnezeu, din proprie iniţiativă, nu-ţi mai bate capul cu postul! Nu are sens!
Postul este văzut, mai întâi de toate, ca un exerciţiu spiritual. El trebuie să ne ajute să progresăm în relaţia noastră cu Dumnezeu. Altfel, rămâne doar la nivelul de abstinenţă. Or o viaţă dominată de reţineri doar de dragul reţinerii nu are nimic creştinesc în ea!
Dacă vrem să postim cu adevărat, trebuie să ne punem întrebarea fundamentală: dacă tot ce am este de la Dumnezeu, cum aş putea să-I aduc ceva în dar? Răspunsul este simplu: prin iubire! Ea reprezintă motivul pentru care Dumnezeu ne-a creat, ea reprezintă cauza pentru care El S-a jertfit pentru noi, ea este ţinta devenirii noastre.
În concluzie, dacă ar trebui să reţinem câte ceva despre post am putea să ne gândim la următoarele:
- Postul nu este obligatoriu! Este un exerciţiu propus pentru cei care vor să progreseze pe calea spirituală.
- A te abţine de la anumite alimente, nu reprezintă decât o dietă. Pentru post, este necesară conştiinţa jertfei personale.
- Postul fără iubire nu este post! În consecinţă, „abstinenţii” ar face bine să sporească rugăciunea, milostenia şi nu să arate celorlalţi cât de „evlavioşi” sunt!
- Un exerciţiu presupune antrenament! Prin urmare, cei care nu sunt obişnuiţi cu rigorile postului trebuie să înceapă cu un post mai uşor sau mai scurt. Altfel, postul naşte frustrări şi nu acesta este scopul!
Aştept comentarii, critici şi propuneri! Important este să fie constructive şi într-un limbaj decent!