Despre Taina Spovedaniei

0
77
Smerenia este valoarea fundamentală a celui care se spovedeşte, iar dragostea este principiul pe care se bazează atitudinea duhovnicului.

Să ne spovedim! Dar cum? Este una dintre întrebările care-l frământă tot mai des pe creştinul contemporan. Şi este normal să fie aşa, pentru că mărturisirea păcatelor este una dintre posibilităţile prin care avem şansa să ne curăţim de tot ce înseamnă păcat. Este un lucru important şi trebuie tratat ca atare.

În continuare, sunt câteva principii care pot ajuta să avem o Spovedanie cu folos!

Ce este Taina Spovedaniei

Taina Spovedaniei este Taina Bisericii prin care creştinilor li se iartă păcatele mărturisite. Darul de a ierta păcatele a fost dat de către Domnul Iisus Hristos sfinţilor apostoli[1], iar aceştia, la rândul lor, l-au transmis preoţilor şi succesorilor lor până astăzi.

Scopul acestei Taine este acela de a reface starea spirituală a creştinilor de după Taina Botezului. Numai că, în locul apei Botezului, aici vorbim despre lacrimile de pocăinţă ale penitentului. De aceea, Spovedania se mai numeşte „al doilea Botez” sau „Botezul lacrimilor”.

Locul şi timpul Spovedaniei

De obicei, Taina Spovedaniei se săvârşeşte în locaşul de cult, în faţa unei icoane a Mântuitorului Hristos, într-un spaţiu care să asigure intimitate. Acest lucru ajută ca secretul acestei Taine[2] să fie păstrat. De asemenea, prezenţa icoanei Domnului Iisus are scopul de a-i aminti celui care se mărturiseşte că, de fapt, el se află în prezenţa lui Dumnezeu, iar preotul nu este decât un martor.

De-a lungul timpului, Biserica s-a asigurat că Spovedania se face într-un cadru cât mai restrâns, care să permită păstrarea secretului celor mărturisite.

 

 

 

 

 

În cazul în care nu este posibilă deplasarea penitentului la biserică (boală, închisoare etc.), duhovnicul îl poate mărturisi şi în altă parte, cu condiţia ca spaţiul respectiv să permită păstrarea secretului Spovedaniei.

Cum trebuie să ne alegem duhovnicul

Taina Spovedaniei nu este legată de un timp anume sau de un eveniment special din viaţa creştinului. Chiar dacă în practica Bisericii de astăzi există concepţia ca un creştin să se spovedească în cele 4 posturi[3] mari de peste an sau măcar o singură dată pe an (în Postul Paştilor), aceasta are valoare de îndreptar, de îndrumare.

Pentru că Spovedania este Taina curăţirii de păcate, creştinii ar trebui să se spovedească de câte ori îşi simt sufletele îngreunate de greşeli. Cu cât mai des, cu atât mai bine! Ca să vă faceţi o idee, dacă episcopul sau preotul ştie că are păcate, fie ele oricât de mici, este, mai întâi, dator să le spovedească şi, numai după aceea, poate săvârşi sfânta Liturghie[4].

Cum trebuie să ne pregătim pentru Spovedanie

Este un lucru cât se poate de logic ca, atunci când vrem să ne Spovedim, să ne pregătim înainte. Dacă pentru a merge la doctor ne străduim să ne amintim tot felul de detalii legate de simptomele noastre, acelaşi lucru este valabil şi pentru mărturisirea păcatelor. Numai că, în acest caz, stăm în faţa doctorului duhovnicesc.

Avem nevoie să ne limpezim gândurile şi să ne aducem aminte cât mai în detaliu lucrurile care ne apasă. Toate aceste amănunte îl vor ajuta pe duhovnic să înțeleagă mai clar ce s-a petrecut şi care este partea noastră de vină.

Deci, recomandarea ar fi ca, în seara de dinainte de a ne mărturisi, să stăm de vorbă cu noi înşine, să ne rememorăm păcatele care ne apasă şi, eventual, să le scriem pe hârtie. Odată făcute aceste însemnări, ele ne vor ajuta să nu ne pierdem şirul gândurilor când vom fi în scaunul de spovedanie.

10 lucruri de știut la prima spovedanie

De asemenea, una dintre „tradiţiile” des întâlnite cere ca, înainte de Taina Spovedaniei, să postim. Părerea mea este că nu este neapărată nevoie de acest lucru.

Contează foarte mult procesul de conştiinţă de care vorbeam mai devreme. În cazul în care cineva este măcinat de un anume păcat şi simte nevoia să scape de această povară, cred că este bine să se spovedească cât mai repede posibil. Remuşcările care nu îi dau pace sunt mai dure decât orice post. Sufletul acelui om suferă şi el are nevoie de doctor.

În timpul Mărturisirii

Pentru a fi cu adevărat de folos, Spovedania trebuie să fie:

  • benevolă – cel care se spovedeşte trebuie să facă acest lucru din proprie iniţiativă şi nu forţat de cineva sau „pentru că aşa se obişnuieşte”;
  • completă – penitentul trebuie să-şi spună toate păcatele de care îşi aminteşte, de la ultima Spovedanie;
  • sinceră şi obiectivă – păcatele trebuie prezentate aşa cum sunt fără a le diminua sau exagera gravitatea;
  • cu umilinţă şi cu părere de rău – penitentul nu trebuie să încerce să se disculpe şi trebuie să-i pară rău pentru păcatele săvârşite.

Sfânta Taină a Spovedaniei

Epitimia sau canonul

În trecut, iertarea păcatelor era acordată de duhovnic numai după ce penitentul săvârşea canonul sau epitimia. De aceea, s-a răspândit ideea că epitimia este de fapt un fel de „pedeapsă” pentru păcatele săvârşite. Este total greşit!

Părintele Dumitru Stăniloae ne spune că un canon trebuie înţeles ca „un exerciţiu de întărire în virtute şi depărtare de păcat”. Astfel, putem face o analogie între epitimie şi exerciţiile de recuperare recomandate de medic după tratamentul unei boli.

Deci, canonul nu este o pedeapsă pentru păcate, ci un set de recomandări ale duhovnicului pentru a nu mai greşi sau, mai bine zis, pentru a nu mai repeta păcatele mărturisite. De aceea, cel mai dificil canon este tocmai efortul de a nu mai săvârşi păcatele respective.

Iertarea păcatelor

Un lucru important legat de lupta împotriva păcatelor este acordarea iertării şi permisiunea de a primi Taina Împărtăşaniei (Euharistiei).

Practica actuală a Bisericii Ortodoxe este aceea ca duhovnicul să acorde iertarea de păcate imediat după Spovedanie. Deci, fără a condiţiona acest lucru de efectuarea canonului.

Însă, ca o metodă de conştientizare a gravităţii faptelor şi, mai ales, pentru cazuri de recidivă, duhovnicul îl poate opri pe penitent să primească Taina Împărtăşaniei.

În situaţiile în care duhovnicul îşi dă seama că un creştin, care a mărturisit aceleaşi păcate şi la spovedaniile anterioare, nu a făcut eforturi suficiente pentru a renunţa la greşelile din trecut, este normal să încerce să-l motiveze pe penitent prin interdicţia temporară de a se împărtăşi.

La fel, în cazul în care un creştin se luptă cu un păcat mai grav şi depune eforturi mari pentru a scăpa de patima respectivă sau dacă nu s-a mai spovedit de mult timp, duhovnicul îi poate da permisiunea să se împărtăşească, tocmai pentru a fi întărit prin unirea cu Hristos în lupta duhovnicească pe care o are de dus.

Concluzii

Cum se face că un om, păcătos ca şi noi, are puterea de a ne ierta păcatele rămâne o taină, pe care Biserica a numit-o a Spovedaniei. Ea este dovada faptului că Dumnezeu nu doreşte moartea păcătosului, ci ca el să se întoarcă şi să fie viu[5].

Conştientizarea păcatelor şi părerea de rău pentru ele sunt primul pas pentru vindecarea noastră spirituală. Etapa decisivă constă mărturisirea sinceră în faţa duhovnicului! Aici, prin baia lacrimilor, sufletul nostru este purificat şi făcut demn să-L primească pe Hristos în Taina Împărtăşaniei.

În felul acesta, ajungem să trăim încă din această viaţă în comuniunea cu Dumnezeu. Iar acesta este ţelul suprem al vieţii creştine!

Referinţe

[1] Evanghelia după Matei, capitolul 18, versetul 18; Evanghelia după Ioan, capitolul 20, versetul 23.

[2] În trecut, Taina Spovedaniei se săvârşea în public. Normal, această practică a produs tulburare şi Biserica a renunţat la ea. De asemenea, au fost introduse pedepse aspre pentru preoţii care divulgă secretul Spovedaniei, ajungându-se până la caterisire.

[3] Postul Paştilor, Postul Sfinţilor Apostoli, Postul Adormirii Maicii Domnului şi Postul Crăciunului.

[4] „Liturghierul” – Povăţuiri şi învăţături despre felul cum trebuie săvârşită sfânta slujbă în biserică, despre pregătirea sfinţiţilor slujitori în vederea slujbei şi despre felul cum trebuie îndreptate anumite greşeli şi cazuri care s-ar întâmpla.

[5] Iezechiel, capitolul 18, versetul 23.

Mulţumim celor de la doxologia.ro pentru fotografii. 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here