Relațiile intime din timpul sarcinii

0
882

Recunosc. Pentru a aborda această temă, chiar a trebuit să muncesc. Am căutat în Biblie cât şi în colecţiile de canoane ale Bisericii Ortodoxe. Şi nu am găsit nimic despre acest subiect. Nici măcar o referinţă cât de mică.

Există cel puţin două explicaţii pentru acest „vid legislativ”. Prima este dată de faptul că Biserica, în afară de a preciza care sunt comportamentele deviante, nu şi-a propus să intre în intimitatea vieţii de cuplu. Şi aceasta, consider eu, este o atitudine foarte înţeleaptă!

Cea de-a doua ipoteză de lucru este dată de faptul că episcopii ortodocşi nu au găsit că ar fi o chestiune importantă care să necesite o dezbatere în cadrul unui sinod. De altfel, dacă mă întrebaţi, în contemporaneitate, este şi foarte greu pentru ei să se întâlnească.

Trebuie să avem în vedere că o mare parte dintre creştinii ortodocşi trăiesc în partea de est a Europei.  Aici, a fiinţat pentru aproape jumătate de secol regimul comunist, care era ostil Bisericii şi un sinod al episcopilor ortodocşi era dificil de organizat.

După ce acest regim a căzut, au fost ei „ocupaţi”! Ca să nu mai vorbim de faptul că este şi foarte „greu”, în ziua de astăzi, să comunici şi să călătoreşti!

Dar să nu fim prea critici! În orice caz, problema există şi nu avem reglementări în legătură cu ea. Cel mai sigur pentru orice cuplu creştin este să meargă la duhovnic! Numai că şi aici avem o „problemuţă”. Dacă soţul are un duhovnic şi soţia altul şi fiecare îşi sfătuieşte fiul sau fiica duhovnicească în mod diferit?

Pe internet circulă o părere a părintelui Arsenie Boca: Sfătuiţi pe oameni ca să păzească nepătată sarcina, căci orice legătură trupească peste copilul din pântece, e rea, căci se întipăresc în copil toate poftele părinţilor şi la împlinirea vârstei toate răsar ca ciupercile după ploaie, toate faptele tatălui. Când creşte copilul, cresc şi faptele moştenite.

De îndată ce oferi sufletului venit de la Dumnezeu o temniţă întunecoasă, peste care ai semănat toate roadele, va covârşi omul cel din afară pe cel dinăuntru…Precum au fost purtările şi toate simţămintele mamei în vremea celor nouă luni, aşa va fi şi moştenirea copilului ce se va naşte pe toată viaţa sa.

Dacă părinţii i-au tulburat tocmirea cu fărădelegea desfrânării, aceasta se va întipări într-însul cu tărie mare[1]. Deci, conform părintelui, relaţiile intime în timpul sarcinii sunt interzise. Sigur, el nu-şi fundamentează părerea pe versete biblice sau scrieri ale Sfinţilor Părinţi şi, din această cauză, putem vorbi doar de o părere teologică.

Cu toate acestea, este un punct de plecare! Însă nu trebuie să ne bucurăm prea tare, pentru că, tot pe internet, există mai multe articole cu privire la sexul în timpul sarcinii scrise de medici sau cu interviuri ale medicilor. Aceştia nu interzic sub nicio formă relaţiile intime din această perioadă. Sigur, există şi excepţii, dar ele sunt stabilite de specialist în cazul în care există riscul de pierdere a sarcinii.

Deci chestiunea este destul de complicată! Aşa că se pune întrebarea: pe cine să credem? Pe medicii care fac şi avorturi la cerere, deci nişte „păcătoşi”, sau pe părintele Arsenie Boca, denumit şi „sfântul Ardealului”? Eu zic că, în astfel de situaţii, moderaţia este cea mai bună şi că o scurtă analiză făcută de fiecare cu mintea lui nu a stricat nimănui până acum. Să le luăm pe rând!

Din punct de vedere logic, ar fi o greşeală să analizăm afirmaţiile părintelui Arsenie Boca numai pe baza renumelui de care se bucură. Pentru că, în acest caz, opinia lui nu pare să fie argumentată cu citate din Biblie sau cu pasaje din canoane sau alte scrieri ale unor Sfinţi Părinţi consideraţi de Biserică normativi în această privinţă, o vom considera o părere teologică.

Aşadar, o vom lua în considerare ca fiind o afirmaţie a unui teolog obişnuit. Deci, această opinie ne spune că nu este bine ca părinţii să aibă relaţii intime în timpul sarcinii, pentru că acest lucru este desfrânare şi acest păcat va avea repercusiuni asupra copilului mai târziu.

Medicii, cu excepţiile de rigoare, afirmă că nu există niciun pericol pentru copilul nenăscut, dacă părinţii întreţin relaţii sexuale în această perioadă. Cu siguranţă, opiniile lor sunt bazate pe cercetări ştiinţifice, deci pe lucruri verificate de-a lungul timpului şi în situaţii diferite. Concluzia: din punct de vedere biologic, nu există nicio problemă.

Prin urmare, rămâne în dezbatere doar afectarea personalităţii copilului datorită relaţiilor intime ale părinţilor. Or, tot ştiinţa ne spune că o personalitate este formată de-a lungul timpului şi că evoluează constant în funcţie de trei factori fundamentali: moştenirea genetică, educaţia şi mediul în care persoana respectivă trăieşte.

În consecinţă, dacă ţinem cont de acest fapt şi de părerea părintelui Arsenie Boca, ar însemna că riscul este de 30% de afectare a copilului nenăscut. Adică, doar acea parte a personalităţii sale care are legătură cu moştenirea genetică.

Ştiu că este complicat, dar ne apropiem de sfârşit! Deci, vă rog încă puţină răbdare!

Apare, în acest moment, întrebarea legitimă „de ce să riscăm?”. Şi o astfel de atitudine este de la sine de înţeles. Dar, acest „risc” se întemeiază pe părerea părintelui Arsenie Boca că relaţiile din timpul sarcinii sunt „rele”. De ce sunt „rele”? Pentru că ele vor transmite copilului, „purtările şi toate simţămintele mamei” şi „fărădelegea  desfrânării”? Or, aici, nu mi-e prea clar!

Am vorbit într-o dezbatere anterioară că relaţiile sexuale sunt o parte naturală a comportamentului uman şi că ele sunt binecuvântate de Biserică prin Taina Nunţii. Adică, ceea ce era normal şi perfect în regulă cu o zi înainte ca cei doi soţi să afle că vor fi părinţi acum nu mai este? Atât timp cât nici măcar apostolul Pavel nu le-a interzis, iar canoanele ulterioare ale Bisericii au păstrat aceeaşi linie a  învăţăturii, de ce să considerăm că ele sunt „desfrânare”?

Dacă nu considerăm relaţiile sexuale din cadrul cuplului ca fiind „desfrânare”, chiar şi atunci când nu sunt destinate conceperii copiilor, înseamnă că ele nu pot transmite ceva rău. Deci, „poftele şi purtările mamei” din timpul celor nouă luni de sarcină, care se transmit fătului nu au cum să prezinte un risc pentru viitoarea personalitate a copilului. Deci, şi riscul de 30% nu este unul real.

Ştiu că un astfel de raţionament contravine părerii exprimate de unul dintre cei mai respectaţi părinţi duhovniceşti ai zilelor noastre. Dar să nu uităm că părintele Arsenie Boca nu a primit apelativul de „sfântul Ardealului”, pentru că a trăit în lume.

Dacă altcineva mai informat ar aduce dovezi suplimentare concludente, eu sunt bucuros să le accept. Vreau să subliniez însă un lucru. Nu cred că practica unor duhovnici de a interzice relaţiile intime din timpul sarcinii fără să explice de ce ar trebui să fie un argument într-o astfel de dezbatere. Din punctul meu de vedere, este o atitudine care îşi propune să evite orice risc, dar care nici nu aduce lumină asupra unor chestiuni practice şi pertinente.

În final, recomandarea mea este ca cei doi soţi să discute şi să stabilească singuri propria conduită. Există situaţii foarte diverse în vieţile noastră încât este foarte dificil să le analizăm pe fiecare. De aceea, consider că principiile de bază pe care viitorii părinţi ar trebui să-şi fundamenteze decizia sunt cele ale dragostei şi înţelegerii. Dacă aceste principii sunt asumate cu toată fiinţa lor, cred că nu au cum să ducă la ceva greşit!

[1]Apud Daniel Guţă, Părintele Arsenie Boca, despre relaţiile intime şi viaţa de cuplu: sexul în timpul sarcinii dăunează, desfrânarea naşte slăbiciune şi boală, abstinenţa dă vigoare, 6 mai 2015, 02:20  în   http://adevarul.ro/locale/hunedoara/parintele-arsenie-boca-despre-relatiile-intime-viata-cuplu-sexul-timpul-sarcinii-dauneaza-desfranarea-naste-slabiciune-boala-abstinenta-vigoare-1_5548df61cfbe376e35e03fc3/index.html, 12.09.2015, 16:47:23.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here