Tainele Botezului şi Mirungerii – semnificaţii teologice

0
55

Cu siguranţă, cei mai mulţi dintre creştinii de astăzi nu-şi amintesc momentele în care au fost botezaţi şi miruiţi. Ele s-au pierdut undeva pe drum şi cumva, refuză să mai iasă la iveală. Dar avem o scuză şi încă una destul de solidă – eram muuuult prea mici.

Probabil, aşa se explică toată curiozitatea legată de momentele în care participăm (ca naşi) sau asistăm la administrarea acestor Taine.

Ce este Botezul?

Botezul este prima Taină pe care o primeşte creştinul, fiind poarta de intrare în Biserică. Prin această lucrare harică, primitorul este curăţit de întinăciunea păcatului strămoşesc (dacă este prunc) şi de toate celelalte păcate pe care le-a săvârşit până atunci (dacă este adult).

Rânduiala Botezului şi semnificaţiile actelor ritualice

Asemenea părintelui care îşi aşteaptă fiul, preotul îl întâmpină pe cel care urmează să fie botezat la intrarea în pronaos şi îi desface faşa sau, dacă este adult, îl descalţă şi îl dezbracă până la cămaşă. Apoi, suflă de 3 ori peste faţa lui şi-l însemnează cu semnul sfintei cruci, după care citeşte rugăciunea de primire în rândul catehumenilor.

Primirea celui care urmează să se boteze în faţa uşilor bisericii este un ritual menit să semnifice faptul că el are încă păcatul strămoşesc şi încă nu este membru al Bisericii.

Desfacerea feșii în cazul în care cel care urmează să se boteze este prunc sau dezbrăcarea până la cămaşă şi descălţarea adultului reprezintă faptul că el doreşte să se dezbrace de omul cel vechi pentru a deveni o făptură nouă care vrea să trăiască în concordanţă cu învăţătura Evangheliei.

Suflarea de 3 ori în semnul crucii peste faţa celui care va fi botezat ne aminteşte de faptul că primul om a primit, prin suflarea lui Dumnezeu, duhul vieţii[1] şi, de asemenea, este o referire directă la faptul că Hristos a dat apostolilor puterea Duhului Sfânt prin suflare[2].

Însemnarea viitorului creştin cu semnul sfintei Cruci[3]  se face la frunte –pentru ca mintea să-i fie luminată şi să poată pătrunde învăţăturile creştine; la gură – pentru a spune doar adevărul şi la inimă – cu intenţia ca cel care se va boteza să se umple de iubire faţă de Hristos şi faţă de întreaga creaţie.

În continuare, preotul citeşte rugăciunile de exorcizare, apoi, candidatul la botez sau naşul rosteşte formulele de lepădare de satana şi îşi exprimă dorinţa fermă de a se uni cu Hristos, urmată de mărturisirea de credinţă (Crezul).

Exorcizările şi lepădările au menirea de a-l alunga pe diavol[4], respectiv de a se asigura că cel care doreşte să devină creştin a renunţat la „satana, la toate lucrurile lui, la toţi slujitorii lui şi la toată trufia lui”. De aceea, ele se fac în pridvorul locaşului de cult, adică în afara încăperii din biserică destinată credincioşilor.

După ce sunt citite cele 4 rugăciuni de exorcizare şi cel care doreşte să se boteze sau naşul[5] a declarat de 3 ori că se leapădă de satana, se întoarce cu faţa spre răsărit şi mărturiseşte, tot de 3 ori, că doreşte să se unească cu Hristos. Această intenţie este pecetluită prin rostirea întreită a Crezului.

Formula de lepădare se repetă de 3 ori, pentru că de 3 ori l-a alungat Hristos pe diavol când acesta a încercat să-L ispitească în Muntele Carantaniei[6].

Lepădările se fac cu faţa spre apus, punct cardinal considerat, în plan simbolic, sediul celui rău. În antiteză, mărturisirea unirii cu Hristos se face cu faţa spre răsărit. Acest lucru se întâmplă pentru că, înspre răsărit, era aşezată grădina raiului[7], dar, mai ales, pentru că Domnul Iisus este numit „Răsăritul cel de sus”[8] şi „Lumina lumii”[9].

După această etapă ritualică, se intră în biserică unde este aşezată cristelniţa şi o masă pe care se află Evanghelia, Sfânta Cruce, sticluța cu Sfântul Mir, vasul cu untdelemn, sfeşnice cu lumânări aprinse şi celelalte elemente necesare săvârşirii Botezului şi Mirungerii.

De aici înainte, rânduiala acestor Taine are următoarele momente principale:

  • sfinţirea apei pentru Botez;
  • binecuvântarea untdelemnului bucuriei şi ungerea celui care se botează cu acest ulei;
  • întreita afundare în apă – punctul central al Tainei Botezului;
  • ungerea cu Sfântul Mir – partea esenţială a Tainei Mirungerii;
  • dansul ritualic împrejurul mesei şi al cristelniţei;
  • ritualul spălării pruncului;
  • tunderea noului botezat.

După săvârşirea acestor două Taine, noul creştin va primi pentru prima dată Taina Tainelor (Sfânta Împărtăşanie sau Euharistia), adică se va împărtăşi cu Trupul şi Sângele Domnului.

Apa Botezului este o apă sfinţită printr-o rugăciune specială de invocare a Duhului Sfânt[10]. În acest caz, vorbim de o simbolistică profundă, pentru că apa este elementul vital fără de care nu se poate susţine viaţa şi care se foloseşte şi pentru curăţire. Prin urmare, ea este cea mai potrivită materie pentru a semnifica curățirea de păcatul strămoşesc şi renaşterea la o nouă viaţă. De asemenea, se mai poate vorbi şi despre faptul că ea ne aduce aminte de apele de la începutul creaţiei peste care se întindea lucrarea Duhului Sfânt[11] şi de cele ale potopului prin care s-au spălat păcatele oamenilor.

Botez, cristelniţă
Cristelniţa – locul unde cei mai mulţi dintre noi am renăscut la o nouă viaţă spirituală.

Cristelniţa (creştinătoarea, colimvitra) este un vas mare în care se pune apa în care se va boteza viitorul creştin. Ea aduce aminte de apa râului Iordan în care Hristos a fost botezat de sfântul Ioan Botezătorul. Însă cea mai importantă semnificaţie a cristelniţei este cea de simbol al mormântului din care Domnul Iisus a înviat a treia zi.

Pentru alte informaţii: Boboteaza sau Arătarea (Epifania) Sfintei Treimi

Uleiul binecuvântat este simbolul darului Duhului Sfânt, Care S-a pogorât în apa Botezului, în timpul rugăciunii de invocare a preotului, şi semnul împăcării dintre Dumnezeu şi oameni de după potop[12]. De aceea, el se numeşte „untdelemnul bucuriei”[13].

Rolul lui este de a „înlătura toate răutăţile pentru cei ce se ung cu credinţă sau vor gusta din el”[14].

Prin urmare, ungerea cu untdelemnului bucuriei[15] aduce aminte de ungerea din Vechiul Testament prin care erau consacraţi arhiereii, profeţii şi regii.

Dar, în primul rând, ea ne aduce aminte de Hristos (Χριστός), numele Fiului lui Dumnezeu care, în limba greacă, înseamnă „Unsul” (Domnului)[16]. Acest lucru este foarte important, pentru că, de aici, provine şi numele nostru de „creştini” (unşi).

Pentru alte informaţii: Cum se spune corect „Hristos” sau „Christos”?

Întreita afundare în apă a celui care se botează sau botezarea propriu-zisă are la bază un simbolism profund. Aşa cum ne arată şi formula Tainei Botezului[17], afundarea se face de 3 ori pentru a O simboliza pe Sfânta Treime în numele Căreia se botează cel care doreşte să devină creştin.

La fel, numărul  3 ne duce cu gândul la cele 3 zile pe care le-a petrecut Domnul Iisus în mormânt. Astfel, afundarea în apă înseamnă moartea faţă de păcat şi îngroparea celui botezat cu Hristos, iar scoaterea din apă reprezintă învierea împreună cu Hristos la viaţa cea nouă.

Haina (pânza) albă (crijma)[18] cu care este înfăşurat cel botezat imediat după scoaterea din apă este veşmântul luminat al celor curăţiţi de păcate şi simbolizează lumina slavei de care se vor bucura drepţii în viaţa viitoare.

Botez, lumânare, luminare
Lumânarea Botezului – simbolul luminii dumnezeieşti din sufletele noastre.

Lumânarea pe care preotul o dă naşului/naşei este semnul luminii pe care harul dumnezeiesc primit prin Botez o face să strălucească în sufletul proaspătului botezat. În plus, ea mai reprezintă lumina din candela faptelor bune cu care neofitul (noul botezat) Îl va întâmpina pe Mirele ceresc ca fecioarele înţelepte din pilda evanghelică[19].

Practic, în acest moment al slujbei, am putea spune că se termină rânduiala Botezului şi începe cea a Mirungerii. Însă, pentru că cele două Taine sunt foarte strâns legate una de cealaltă, ele sunt săvârşite imediat, una în continuarea celeilalte, fiind unite în cadrul aceluiaşi ritual. De aceea, avem un singur început al slujbei celor două Taine şi un singur sfârşit.

Taina Mirungerii

Mirungerea este Taina prin care cel botezat primeşte darurile Sfântului Duh necesare pentru progresul în noua viaţă spirituală începută prin Botez.

Dacă ar fi să încercăm o analogie, am putea spune că Botezul este tratamentul, iar Mirungerea este administrarea vitaminelor necesare pentru imunizarea împotriva bolii păcatului.

Sfântul Mir este alcătuit din ulei de măsline amestecat cu multe mirodenii care, prin numărul lor mare, simbolizează diversitatea darurilor Sfântului Duh. O altă semnificaţie a Sfântului Mir ni-L prezintă pe Hristos, prefigurat de profetul rege Solomon, în Cântarea Cântărilor[20], şi, din această cauză, el este folosit şi la sfinţirea bisericilor şi antimiselor[21].

Ungerea cu Sfântul Mir sau Mirungerea propriu-zisă este semnul văzut al împărtăşirii reale din darurile Duhului Sfânt. Ea se face imediat după Botez, pentru că, şi peste Hristos, Duhul Sfânt S-a pogorât imediat după ce Fiul lui Dumnezeu a ieşit din apa râului Iordan, unde fusese botezat de sfântul Ioan Botezătorul.

Această ungere se face în semnul sfintei Cruci ca semn al pecetlurii apartenenţei noului botezat la comunitatea Bisericii. Formula ritualică[22] este diferită de cea de la ungerea cu untdelemn din cadrul Botezului, dar locurile de pe trup unde se aplică Sfântul Mir sunt aceleaşi: la frunte – pentru sfinţirea gândurilor; la ochi, nări, urechi, gură – pentru sfinţirea simţurilor şi a vorbirii; pe piept şi pe spate – pentru sfinţirea inimii şi a voinţei; la mâini – pentru sfinţirea faptelor şi la picioare – pentru sfinţirea căilor noului creştin.

Înconjurarea mesei şi a cristelniţei[23] este un act ritualic care exprimă bucuria Bisericii pentru intrarea în comunitatea creştină a unui nou membru. Această bucurie este reprezentată de un dans sub forma unei hore, a unui cerc.

În creştinism, cercul reprezintă iubirea fără de început şi fără de sfârşit. Iar, în cazul de faţă, această iubire Îl are în centru pe Hristos-Cuvântul[24] Care este prezent, pe masă, sub forma Evangheliei.

Normal, înconjurarea mesei se face de trei  ori, spre slava Sfintei Treimi.

Pentru alte informaţii: Logodna şi căsătoria – semnificaţii teologice

După acest moment de exprimare a bucuriei, urmează cele două lecturi biblice: Apostolul şi Evanghelia. În cadrul pericopei provenite din Epistola către romani a sfântului apostol Pavel (capitolul 6, versetele 3-11), ne este prezentat simbolismul Tainei Botezului care este dat de moartea împreună cu Hristos pentru păcat şi învierea împreună cu El la o nouă viaţă. Iar, în fragmentul din Evanghelia după Matei (capitolul 28, versetele 16-20), ne este descris episodul în care Hristos le încredinţează apostolilor misiunea de a învăţa şi a boteza toate popoarele în numele Sfintei Treimi.

Apoi, noul botezat este spălat[25], în sensul că se şterg cu faşa înmuiată în apă locurile de pe trup unde s-a făcut ungerea cu Sfântul Mir, spre a feri această materie sfinţită de o eventuală profanare prin atingerea ei de ceva necurat.

Urmează tunderea neofitului în semnul sfintei Cruci (pecetea lui Hristos). Acest gest ritualic pleacă de la importanţa pe care cei din vechime o acordau părului capului, considerat un simbol al puterii fizice[26]. În aceste condiţii, tunderea echivalează cu predarea totală a noului creştin sub stăpânirea lui Dumnezeu. Ca să marcheze şi mai clar acest lucru, părul este depus de preot în cristelniţă, ca o jertfă a trupului noului botezat adusă lui Hristos.

La sfârşitul slujbei, noul botezat primeşte Sfânta Împărtăşanie, o urmare firească a primelor două Taine. Astfel, după ce proaspătul creştin s-a curăţit de urmările păcatului strămoşesc prin baia Botezului şi s-a întărit cu darurile Duhului Sfânt prin Taina Mirungerii, el se uneşte deplin cu Hristos prin Sfânta Împărtăşanie care este considerată Taina Tainelor.

Despre naşii de la Botez

Naşul de la botez este considerat părintele duhovnicesc al celui care se botează şi garantul faptului că noul botezat îşi va însuşi învăţătura de credinţă a Bisericii şi va duce o viaţă conformă cu idealurile creştine. De aceea, naşul este unul singur şi trebuie să fie o persoană matură, creştin-ortodoxă şi de acelaşi sex cu cel care se botează.

Este important de ştiut că nu pot fi naşi părinţii viitorului creştin şi nici călugării, întrucât aceştia, ducându-şi viaţa în incinta unei mănăstiri, nu se pot ocupa de creşterea duhovnicească a finilor.

Însă, în cazuri extraordinare, Botezul se poate săvârşi şi fără naş.

Pentru alte informaţii: Naşul şi colacii

Dacă aţi avut răbdare până acum….

Intrarea în comunitatea Bisericii este marcată prin parcurgerea unei succesiuni de ritualuri foarte complexe. Fiecare gest liturgic are o semnificaţie teologică profundă care exprimă, sub formă sintetică, istoria mântuirii întregii creaţii.

Din această cauză, totul se desfăşoară sub semnul luminii şi al bucuriei. Este vorba de o bucurie care are la bază iubirea lui Hristos pentru noi, o iubire care străbate spaţiul şi timpul, născându-se din veşnicie şi dăinuind pentru veşnicie.

De altfel, Botezul este una dintre Tainele care nu mai pot fi repetate. Efectele ei sunt pentru totdeauna.

De aceea, în cazul în care cineva renunţă la religia creştină şi, după aceea, doreşte să revină în sânul Bisericii nu mai este botezat încă o dată. Nu mai este nevoie, pentru că urmările păcatului strămoşesc au fost şterse deja. Lumina sădită în sufletul creştinului la Botez nu poate fi stinsă. Ea izvorăşte din Lumina care este Hristos şi pe Care întunericul nu a cuprins-o.

Însă, unei astfel de persoane, i se administrează Taina Mirungerii, tocmai pentru ca cel rătăcit şi regăsit să fie, din nou, întărit în adevărata credinţă prin darurile Duhului Sfânt.

Este un lucru extraordinar care ne dovedeşte, încă o dată, marea dragoste a lui Dumnezeu faţă de fiecare dintre noi. În schimbul acestei iubiri, asemenea unui Părinte, Dumnezeu nu doreşte nimic de la noi, ci pentru noi.

El îşi doreşte ca noi să ne găsim sensul propriei existenţe şi să fim fericiţi pentru eternitate. Iar acest lucru se poate obţine numai în comuniune cu El. Tot ceea ce trebuie să facem este să răspundem „Da!” la chemarea Lui şi pe cât posibil să ne străduim să fim la fel de curaţi ca atunci când am ieşit din apa Botezului!

Pentru alte informaţii: De fapt, ce vrea Dumnezeu de la noi?

Referinţe

Pozele au fost luate, în ordine, de pe următoarele site-uri: bibliocanonica.com şi Happyflower.ro.

[1] Facerea, capitolul 2, versetul 7: „Atunci, luând Domnul Dumnezeu ţărână din pământ, a făcut pe om şi a suflat în faţa lui suflare de viaţă şi s-a făcut omul fiinţă vie”.

[2] Evanghelia după Ioan, capitolul 20, versetul 22-23: „Şi zicând acestea, a suflat asupra lor şi le-a zis: Luaţi Duh Sfânt; cărora veţi ierta păcatele, le vor fi iertate şi cărora le veţi ţine, vor fi ţinute”.

[3] Săvârşitorul Botezului rosteşte de fiecare dată formula: „Mâinile Tale m-au făcut şi m-au zidit”.

[4] Formula consacrată a celei de-a treia rugăciuni de exorcizare este „Depărtează de la dânsul pe tot vicleanul şi necuratul duh, care se ascunde şi se încuibează în inima lui…”.

[5] Naşul rosteşte în locul celui care se botează toate formulele ritualice când cel care urmează să se boteze este prunc, nu poate vorbi sau nu cunoaşte îndeajuns limba română sau nu ştie să citească.

[6] Evanghelia după Matei, capitolul 4, versetele 1-11.

[7] Facerea, capitolul 2, versetul 8: „Apoi Domnul Dumnezeu a sădit o grădină în Eden, spre răsărit, şi a pus acolo pe omul pe care-l zidise”.

[8] Evanghelia după Luca, capitolul 1, versetul 78: „Prin milostivirea milei Dumnezeului nostru, cu care ne-a cercetat pe noi Răsăritul cel de Sus…”.

[9] Evanghelia după Ioan, capitolul 8, versetul 12: „Deci iarăşi le-a vorbit Iisus zicând: Eu sunt Lumina lumii; cel ce Îmi urmează Mie nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii”.

[10] Formula de invocare a Duhului Sfânt asupra apei Botezului este: „Tu Însuţi dar, Iubitorule de oameni, Împărate, vino şi acum cu pogorârea Sfântului Tău Duh şi sfinţeşte apa aceasta”!

[11] Facerea, capitolul 1, versetul 2: „Şi pământul era netocmit şi gol. Întuneric era deasupra adâncului şi Duhul lui Dumnezeu Se purta pe deasupra apelor”.

[12] Facerea, capitolul 8, versetul 11: „Şi porumbelul s-a întors la el, spre seară, şi iată avea în ciocul său o ramură verde de măslin. Atunci a cunoscut Noe că s-a scurs apa de pe faţa pământului”.

[13] Psalmul 44, versetul 9: „Iubit-ai dreptatea şi ai urât fărădelegea; pentru aceasta Te-a uns pe Tine, Dumnezeul Tău, cu untdelemnul bucuriei, mai mult decât pe părtaşii Tăi”.

[14] Rugăciunea de binecuvântare a untdelemnului în Molitfelnic, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1998, p. 31.

[15] Formula este (pe frunte): „Se unge robul/roaba lui Dumnezeu (Numele) cu untdelemnul bucuriei, în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.”, (pe piept) „Spre tămăduirea sufletului…”, (pe spate) „Şi a trupului…”, (la urechi) „Spre ascultarea credinţei…”, (la mâini) „Mâinile Tale m-au făcut şi m-au zidit…”, (la picioare) „Ca să umble pe căile Tale”.

[16] Isaia, capitolul 61, versetul 1: „Duhul Domnului este peste Mine, că Domnul M-a uns să binevestesc săracilor, M-a trimis să vindec pe cei cu inima zdrobită, să propovăduiesc celor robiţi slobozire şi celor prinşi în război libertate…”.

[17] (Prima afundare) „Se botează robul/roaba lui Dumnezeu (Numele) în numele Tatălui. Amin”. (a doua afundare) „şi al Fiului. Amin”. (a treia afundare) şi al Duhului Sfânt. Amin; acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin”.

[18] Numele vine de la termenul grecesc „chrisma” (χρισμα).

[19] Evanghelia după Matei, capitolul 25, versetele 1-13.

[20] Cântarea Cântărilor, capitolul 1, versetul 2: „Mir vărsat este numele tău”.

[21] Antimisul este o bucată de pânză de in sau mătase, în formă de pătrat cu latura între 50-60 cm, pe care este reprezentată scena punerii în mormânt a Mântuitorului. În cele 4 colţuri ale sale, sunt reprezentaţi cei 4 evanghelişti, iar, pe margini, se regăseşte textul troparului: „Iosif cel cu bun chip, de pe lemn luând prea curat Trupul Tău, cu giulgiu curat înfăşurându-L, în mormânt nou L-a pus”. El are un buzunar în care sunt cusute moaşte de sfinţi martiri şi are rolul de altar mobil. Aşa se explică de ce sfinţirea lui se face de către episcop, prin ungerea cu Sfântul Mir, după aceeaşi rânduială ca şi sfinţirea Sfintei Mese. Semnificaţia antimisului este una specială, el simbolizând mormântul Domnului şi giulgiul cu care El a fost înfăşurat înainte de a fi pus în mormânt. De asemenea, el reprezintă semnul văzut al binecuvântării şi autorităţii canonice a episcopului, fiind unic. În acest sens, el poartă semnătura episcopului, denumirea parohiei, hramul bisericii şi data la care a fost dat.

[22] Formula de la Taina Mirungerii este: „Pecetea darului Duhului Sfânt” şi este preluată din Epistola a doua către corinteni a sfântului apostol Pavel, capitolul 1, versetele 21-22: „Iar Cel ce ne întăreşte pe noi împreună cu voi, în Hristos, şi ne-a uns pe noi este Dumnezeu, Care ne-a şi pecetluit pe noi şi a dat arvuna Duhului, în inimile noastre”.

[23] În timpul acesta, cântăreţii intonează: „Câţi în Hristos v-aţi botezat, în Hristos v-aţi şi-mbrăcat”, text preluat din Epistola către galateni a sfântului apostol Pavel, capitolul 3, versetul 27.

[24] Evanghelia după Ioan, capitolul 1, versetele 1-5: „La început era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul. Acesta era întru început la Dumnezeu. Toate prin El s-au făcut; şi fără El nimic nu s-a făcut din ce s-a făcut. Întru El era viaţă şi viaţa era lumina oamenilor şi lumina luminează în întuneric şi întunericul nu a cuprins-o”.

[25] Formula ritualică este: „Botezatu-te-ai, luminatu-te-ai, miruitu-te-ai, sfinţitu-te-ai, spălatu-te-ai, în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, acum şi pururi şi în vecii vecilor. Amin”. Ea provine din Epistola întâi către corinteni a sfântului apostol Pavel, capitolul 6, versetul 11: „Şi aşa eraţi unii dintre voi. Dar v-aţi spălat, dar v-aţi sfinţit, dar v-aţi îndreptat în numele Domnului Iisus Hristos şi în Duhul Dumnezeului nostru”.

[26] Exemplul celebru este cel al judecătorului Samson (Judecători, capitolul 16, versetele 18-20).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here